vineri, 16 septembrie 2011

PROIECTARE PEISAGERA


Terenul,unde s-a propus amenajarea peisagera este situat in Orasul Ghimbav,Judetul Brasov,avand suprafata de 2157 mp.Pe acest teren se va realiza o constructie izolata pe lot -locuinta unifamiliala ,avand o curte interioara amenajata in stil japonez cu o suprafata de aproximativ 100 mp.Restul parcelei va fi amenajata cu spatii verzi,alei pietonale din dale de piatra,o zona de joaca pentru copii,un loc special amenajat pentru barbeque,o mini gradina de legume,o terasa,spatiu de parcare auto si o a doua constructie folosita pentru depozitarea uneltelor de gradinarit cat si un spatiu destinat centralei.



Frumusetea gradinilor japoneze deriva din mixul mai multor elemente ( nisip,pietre,apa,
ornamente cum ar fi garduri din bambus, bazine de apa ( tsukubai ) plante naturale.  Design-ul gradinilor japoneze este bazat pe 3 principii de baza, scara redusa, simbolistica si pastrarea elementele din apropierea casei.In cazul de fata  o vegetatie de munte.

Elementele vegetale prezente in curtea interioara cat si  in amenajarea gradinii sunt ,arbori de talie medie si mica,dar si elemente vegetale decorative-flori.Elementele minerale alese sunt:pietrisul de granulatie mica dar si medie,fiecare avand rolul sau.Pietrisul de granulatie mare are rol de drenaj fiind amplasat la baza cosntructiei,iar cel de granulatie mica are rol de decor dar si pentru realizarea aleilor pietonale.Un alt element mineral este betonul aparent folosit la fantana arteziana din curtea interioara ,la terase,la accesele in locuinta,dar si betonul amprentat folosit in zona de parcare auto,datele de piatra  si ele lelemente minerale realizeaza diferite trasee pietonale , bolovani de piatra alesi pentru decor,dar si  piatra cubina reprezinta si acestea mineralul.

Pentru a intelege mai bine modul de amenajare cat si diversitatea speciilor am realizat o documentatie din care am ales un numar restrans de specii pe care le-am integrat in curtea interioara dar si in curtea exterioara.



Curtea interioara este bordata de goluri foarte mari de aproximativ -3-4 m.In curte se doreste realizarea unei atmosfere romantice  de contemplare asupra naturii,dar si transpunerea intr-un peisaj traditional a unei curtii japoneze..Pentru acest lucru s-a propus un micropeisaj cu cele mai renumite specii de arbori cum ar fi:Acer Palmatum(Latina)-Momiji(Japoneza),Cornus Kousa(Latina)-Yamaboshi(Japoneza),Pinus densiflora(Latina)-Aka Matsu(Japoneza),un minunat arbore ce  poate fi  regasit si in Parcul Cismigiu din Bucuresti este Wisteria floribunda(latina)-Fuji(Japoneza)vezi arborele ,Acer diabolicum(latina)-Kaji kaede(Japoneza),si minutabul bambus-Bambua vulgaris(Latina)-Vittata(japoneza).Pe langa aceste specii am ales si o minunata floare ornamentala Lycoris radiata(Latina)-Higarebona(Japoneza).



Pentru a ne simti in inima unei curtii traditionale japoneze am amplasat si o fantana arteziana-element decorativ nelipsita intr-o curte.Aceasta este realizata din bambus avand un suport din piatre de rau,fiind inconjurata de un grup de bambus.

























Accesul in curtea interioara se realizeaza din living,dormitorul matrimonial si sala de fitness.Iesirea din living se realizeaza pe o terasa din lemn avand ca si ax de pespectiva doua elemente de natura vegetala si menerala.Cei doi arbori Acer palmatum avand frunze de culoare roz-rosiatica si Cornus kousa -cu frunze verzi si flori albe.Acestia realizeaza un micropeisaj impreuna cu grupurile de bambus,ferigi(Increngatura-Latina/Pteridophyta-Japoneza),dar si  de Lycoris radiata-o floare ce aduce ,zic eu ,fericire cand este privita.In acest micropeisaj sunt amplasati si trei bolovani de piatra element mineral prezent in gradinile japoneze.Acet micropeisaj este bordat pe o latura de arbori avand un coronament si o inaltime mica(30-40 cm)-Pinus densiflora.Acestia despart peisajul de o alee pietonala ce duce catre cel de-al doilea element din axul  compozitional-fantana arteziana,vezi aici un exemplu
Cel de-al doilea acces in curtea interioara  se realizeaza din dormitorul matrimonial avand ca perspectiva micropeisajul descris mai sus alcatuit din pietre de bolovani,3 specii de arbori si plante de decor,dar capatul de perspectiva este acesul in locuinta-windfang-ul.Ultimul acces se realizeaza din sala de fitness,coborand pe trei trepte realizate din pietre de rau multicolore.

 

miercuri, 11 mai 2011

Proiect Master-PLANIFICARE STRATEGICA SI REGLEMENTARI URBANE

Prezentarea generala a proiectului

Subiectul proiectului il reprezinta formularea unor elemente de dezvoltare strategica pentru un teritoriu vast,din zona  de sud a municipiului Bucuresti(teritoriu cuprins intre autostrada A1 si autostrada A2)teritoriul ce va fi restructurat puternic in urmatorii ani,atat datorita unor decizii strategice ale administratiei privind extinderea Municipiului,cat si tinand seama de potentianul reprezentat de terenurile libere sau ocupate de incinte industriale restructurabile ce-si vor putea modifica destinatia.De asemenea, propunerile vor lua in considerare evolutia din ultimii ani,cat si potentialul de dezvoltare conferit de localitatile proxime Municipiului Bucuresti.

Scopul general al proiectului vizeaza dobandirea capacitatii de intelegere si elaborarea unor scenarii/propuneri de dezvoltare la scara unui oras de importanta europeana.Specificul sitului ales vizeaza dezvoltarea strategica a Municipiului Bucurestiului in raport cu teritoriul precum si posibilitatea orasului de echilibrare a dezvoltarii pe directia N-S.

Proiectul cuprinde trei faze

Faza 1 s-a desfasurat in echipa de cate 5-6 studenti ,rezultand trei echipe.
Echipa din care am facut parte era formata din 6 studenti:Dinu Teodora.Andreicut Mihai.Dumitriu Mihail,Eremia Octavian,Boagiu Razvan si Tozaru Elena(eu).
Propunerea  noastra a urmarit sa raspunda la urmatoarele imperative de dezvoltare ale Municipiului: sustenabilitate, mobilitate, competitivitate, identitate, echilibru social, diversitate, adaptabilitate, flexibilitate,infrastructuri de transport majore.

Zona 1(teritoriul studiat de echipa mea)se aflat in partea de Sud-Vest a Municipiului Bucuresti si are o suprafata de 236 kmp,din care 35 kmp apartin Bucurestiului ,respectiv sectoarele 5 si 6,iar restul de 201 kmp apartin Judetului Iljov,ce cuprinde 7 comune.Populatia zonei este de aproximativ 430.000 locuitori,din care 380.000 loc din Bucuresti cu o densitate de 8.370 loc/kmp si 46.900 locuitori  cu o densitate de 100 loc/kmp din Judetul Ilfov.

Zona 2 -in Sudul Bucurestiului.
Zona 3 -in Sud-Estul Bucurestiului.
Cele trei zone formeaza intreaga zona de sud a Municipiului Bucuresti,zona ce se afla in aria zonei Metropolitane a Capitalei.

In urma analizelor sectoriale concluzionate prin intermediul Analizei SWOT am realizat un concept pe care l-am transpus in Viziune,pe o perioada de 20 de ani.Aceasta a fost dezvoltata prin intermediul unei Misiuni si Scenariu de dezvoltare.
 
lOBIECTIVELE SCENARIULUI
1.Bucureşti metropolă de rang 3
2.Potenţial natural şi arhitectural-urbanistic valorificat
3.Sistem de poli de echilibru cu identităţi specifice
4.Polaritate pe baza disparităţilor redusă in Bucureşti
5.Calitatea vieţii crescută
6.Bucureşti releu regional,naţional şi internaţional
lELEMENTE DISTICTIVE ZONEI
1.Bulevardul Forturilor
2.Circuitul de curse auto
3.Centrul Olimpic
4.Institultul de Fizică Atomica Măgurele

Concept
Viziune 2031
Misiune
Scenariu de dezvoltare
Lucru in echipa


Scenariul echipei 2-Zona 2

lOBIECTIVELE SCENARIULUI
1.Bucureşti motorul economiei,culturii şi administraţiei Româneşti
2.Bucureşti releu regional,naţional şi internaţional
3.Zonă metropolitană cu indetitate puternică
4.Calitatea vieţii crescută
lELEMENTE DISTICTIVE ZONEI
1.Portul 1 Decembrie
2.Aeroportul Adunaţii Copăceni

Scenariul echipei 3-Zona 3


OBIECTIVELE SCENARIULUI
1.Bucureşti metropolă de rang 3
2.Calitatea vieţii crescută
3.Potenţial natural şi arhitectural-urbanistic valorificat
4.Sistem de poli de echilibru cu identităţi specifice
5.Sistem de localităţi gestionat optim
6.Potential agricol valorificat
lELEMENTE DISTICTIVE ZONEI
1.Râul Dâmboviţa
2.Port Budeşti
3.Port Glina
4.Centre agricole 

Faza 2 

lMembrii echipei
Acasandre Andreea-URBANIST.
Andreicuţ Mihai-URBANIST.
Bălăşescu Andrei -URBANIST.
Boagiu Răzvan -URBANIST.
Dinu Teodora-ECONOMIST
Dragomir Alexandra-ADM.PUBLICA
Dumitriu Mihail-ARHITECT.
Efremov Dumitriţa-ARHITECT.
Eremia Octavian-ARHITECT.
Popescu Raluca -URBANIST.
Vişan Adina -URBANIST.
Voicu Corina-ARHITECT.
In urma prezentarilor de catre fiecare echipa ,cat si dezbaterea problemelor la o masa rotunda,cele trei echipa s-au contopit intr-o echipa formata din 16 studenti.Coordonatorii proiectului fiind desemnati de catre profesorul indrumator (lect.drd.arh. Liviu Ianăşi)-Costache Marius si Tozaru Elena(eu).



Scheme by Razvan

 Zona studiata , situata in partea sud a Zonei Metropolitane Bucuresti si reprezinta principala poarta de acces in Bucuresti , avand o conectivitate internationala sporita datorita infrastructurilor de transport majore , fiind dezvoltata la intersectia traseelor coridoarelor paneuropene IV si IX  , ce fac legatura dintre V si N Europei cu S continentului. . La nivel transcontinental ,datorita racordarii capitalei la culoarul VII  paneuropean prin canalul navigabil de pe Arges , denumit Dunare – Bucuresti , prin intermediul portului de la 1 Decembrie cat si prin realizarea unui nou aeroport international de persoane si marfuri in S ,la Adunatii Copaceni , in apropierea autostrazii Bucuresti- Giurgiu .Zona Metropolitana Bucuresti capata o valenta de “releu transcontinental” , puncte de legatura intre Europa si Asia printr-o mobilitate crescuta , prin gestionarea eficienta a fluxurilor umane si de marfuri,a exploatarii capitalurilor financiare si culturale constituite in noii poli urbani .Dezvoltarea bazata pe exploatarea inteligenta a resurselor de teren , a potentialului natural si uman tinand cont deprincipiile dezvoltarii durabile ii confera metropolei atractivitatea si multifunctionalitatea care o plaseaza in topul metropolelor de categoria 3.
Principalele intrari in Bucuresti (S, V si E ) sunt  intens urbanizate ,fiind marcate de cei trei poli urbani (la Chiajna ,Glina-Frumusani ,Budesti si Adunatii Copaceni).
Amplasarea aeroportului international in vecinatatea portului de pe canalul navigabil Dunare-Bucuresti a favorizat formarea unui nod intermodal la intersectia autostrazii de centura cu autostrada Bucuresti-Giurgiu , datorita multimodalitatii de transport de ( rutiera, navala, feroviara ,aeriana )  . In aceasta zona noul pol urban ( format din nodul intermodal , terminal de transfer container, zone de activitati precum platforme logistice , hoteluri , parc de afaceri in care s-au localizat companii multinationale , spatii expozitionale ) intareste directia de dezvoltare a capitalei inspre S , autostrada devenind un vector de dezvoltare in acest sens.
Al doilea pol urban principal intareste directia de dezvoltare a metropolei catre V , fiind dezvoltat la intersectia centurii de autostrada cu Autostrada Bucuresti-Pitesti , predominand zonele de productie industriala , parcurile comerciale ( hipermarketuri) ,parcuri logistice. Reindustrializarea este realizata intens in relatie cu specificul zonei si cu bazinele de locuit din vecintate (cartierul Drumul Taberei) .
Al treilea pol Fundeni-Frunzanesti sporeste legatura zonei cu Orasul Constanta prin conectarea polului cu Autostrada A2,unde se regaseste un port turistic ,dar si industrial. De asemenea se doreste a fi un motor de promovare al obiectivelor arhitectural de pe vechea vale a Dambovitei, aflate in acest moment intr-un proces de distrugere avansat.
Al patrulea pol este reprezentat de Orasul Budesti,un pol cu renume pentru zona de est datorita legaturii acestuia cu Bucurestiul prin Canalul Navigabil Dambovita.Acest pol detine un port industrial cu functiunile aferente cat si un port turistic. Este cel mai mare, ca pondere a populatiei si a suprafetei ocupate si comparativ cu ceilalti 3 poli, depinde intr-o masura mai mica de Bucuresti, fiind responsabil si cu coordonarea activitatilor din sud-estul Bucurestiului si a oferi retelei de localitati din imediata apropiere catre jud. Calarasi, functiuni aferente locuirii (liceu, servicii de sanatate publica, cultura, agrement).

Exista un echilibru intre partea de nord si cea de sud a capitalei ,mobilitatea fiind crescuta datorita extinderii retelei de metrou regional inspre periferii,transportul public rapid si eficient utilizand in mare parte infrastructura feroviara existenta .
Identitate urbana este intarita prin itinerariul forturilor, elemente de patrimoniu arhitectural de importanta mondiala, valorificate prin refunctionalizare pe modelul centurii de fortificatii de la Amsterdam, redate publicului prin spatii dedicate culturii(muzeu, cinemateca,spatii expozitionale,birouri,loisir) .Soseaua de centura devine un bulevard urban ,in care elementul vegetal predomina construitului.Valea Argesului este dedicata  activitatilor de agrement(turism, hipodrom, zone verzi impadurite cu  loisir) . Potentialul turistic este marcat de itinerariul forturilor, fiind valorificata vecinatatea fata de Zona naturala protejata de la Comana sau Padurea sit natura 2000 de la Bolintin Vale. Zona lacului Mihailesti este caracterizata de spatii pentru activitati sportive si recreere(Centru olimpic sportiv, hipodrom, spatii de recreere).La Dumitrana sunt captate ape cu proprietati curative din izvoare  geotermale de mare adancime ,fiind valorificate in cadrul unui complex SPA.. Un loc generator de vizitatori este circuitul de curse ,tip Formula 1,FIA, loc de interes international; fiind realizat in vecinatatea centrului Olimpic la S -Vde Arges , in relatie cu zona turistica si de agrement.
Un pol educational si de cercetare apare firesc la Magurele , fiind favorizat si de disponibilitatea de teren precum si de proximitatea fata de aeroport ,fiind dezvoltate in special tehnologiile de varf. Tot aici exista un spital metropolitan in relatie cu o baza de cercetare internationala in domeniul sanatatii , campusuri universitare ,etc .
Alimentarea energetica locala este sustinuta de dezvoltarea parcurilor solare in vecinatatea zonelor agricole , venind in ajutorul hidrocentralei de la Mihailesti-pe Arges.
Centura verde-galbena este concretizata in lungul Vaii Argesului si  a Ciorogarlei aducand un aport asupra calitatii vietii in Capitala ( calitate a aerului imbunatatita , aprovizionare rapida cu produse alimentare a Capitalei ).
Exita o legatura foarte buna intre aeroport si oras prin noua autostrada. Calea ferata vine in sprijinul retelei de metrou si irigand zonele traversate din capitala pana inspre periferii.
In ceea ce priveste transportul public, reteaua de metrou conecteaza Capitala cu zonele periferice printr-un metrou de suprafata,soseaua de centura capatand un caracter de bulevard urban, existand patrunderi masive ale elementului vegetal inspre zonele de locuit ale Bucurestiului.
Agricultura si legumicultura, principalele ocupatii din teritoriu ale populatiei, sunt sprijinite prin modernizarea centrului agricol Vidra si prin infiintarea de centre similare la Frumusani si Berceni, cu zone de desfacere si de transfer catre Bucuresti.
Elementele de potential natural sunt intens valorificate in vederea functionarii corecte a organismului urban, aceasta realizandu-se printr-un sistem de spatii verzi publice si paduri, concretizate prin inchegarea centurii verzi.
De asemenea sunt prezente spatii libere protejate care constituie o rezerva insemnata de teren. Acesta se afla in relatie cu sistemul de spatii verzi ,conducand la o flexibilitate si adaptabilitate in timp a organismului urban.
Echilibrul social este marcat de mixitatea functionala(educationala, culturala, locuita de calitate, zone de activitati ce ofera locuri de munca). Bucurestiul nu mai prezinta polaritate sociala, disparitatile sociale au fost reduse, zona periferica de sud a Bucurestiului capatand un statut social ridicat, calitate a vietii crescuta prin serviciile publice oferite si prin calitatea locuirii ridicata.
Dezvoltarea necontrolata a localitatilor a fost stopata si inlocuita cu o dezvoltare sectorial-concentrica. Bulevardele radial-concentrice din Bucuresti sunt prevazute cu piste de biciclisti, accentuand si mai mult grija fata de mediul inconjurator.
Potentialul agricol al zonelor fertile a fost valorificat prin dezvoltarea fermelor si unitatilor  de procesare a produselor agricole(productie). Terenul este irigat printr-un sistem de irigare bine pus la punct si care isi are ca sursa principla raul Arges.






Solutie Bulevardul Forturilor
Exemplu-Paris



Bulevardul Forturilor


PENTRU MAI MULTE INFORMATII ACCESATI: http://www.csb2035.ro/

joi, 17 martie 2011

COLECTIE CURCUBEU-Rochii in culori de primavara

                                         Rochii in culori de primavara
            Rochitele din aceasta colectie redau culorile primaverii,a primului curcubeu si a fericirii.

joi, 3 martie 2011

Proiect Urbanism Planificare urbana an III

Faza 1
Analiza sectoriala a activitatilor si serviciilor din zona -Mall Bucuresti
Situatia existenta

 Analiza SWOT

Studiu Fotografic-Imaginea urbana a zonei




Faza 2
Planificare Strategica si Operationala
Analiza SWOT-Mediul extern

Analiza SWOT-Mediul intern

Diagnostic


 Viziunea

 Misiune,Obiective strategice,Directii de actiune

Studiu Foto


Faza 3
Programe si proiecte

Etapizarea proiectelor

Indici si indicatori
Studiu fotografic-exemplificari

Proiect anul -III-Mobilier urban

Banca 1-mobilier urban




Banca 2-mobilier urban



 Tasnitoare-mobilier urban



Cos de gumoi 1-mobilier urban




Cos de gumoi 2-mobilier urban





Stalp de iluminat-mobilier urban