Ce sunt locuintele covor?
Locuinte colective??Locuinte individuale??
Ei bine....acestea sunt amplasate pe terenuri colective ,dar sunt locuinte individuale.Lotul acestora se confunda cu locuinta care cuprinde si o curte-terasa,de maximum 6x6 metri.Cu asemenea locuinte se pot realiza grupari de locuinte ce au o densitate mare.In functie de marimea loturilor,aceste locuinte pot avea parter,parter-etaj ,iar uneori etajul poate fi pe anumite portinuni ale cladiri.
Tema proiectul urmarea,proiectarea unei intersectii-giratoriu,cat si intelegerea calcului fiecarui ciclu de circulatie a semafoarelor.Proiectul l-am realizat impreuna cu colegul meu Andreicut Mihai,avand ca profesor indrumator drd.arh. Monica Oreviceanu.
Proiectul s-a realizat in trei faze in echipa(2 studenti)
Impreuna cu Andreicut Mihai am propus o parcelare organica,ce preia forma lacului.
Proiectul a constat in rezolvarea problemelor specifice organizarii unei zone rezidentiale cu putine niveluri-parcelare pentru locuinte unifamiliare si grupuri de locuinte colective.
Proiectul de licenta s-a desfasurat in 4 faze .In cadrul primei faze s-a alcatuit o echipa de cate sapte studenti, in fazele 2 si 3 echipa s-a divizat acestea fiind formata din 2 studenti,iar ultima faza s-a elaborat individual.
Suprafata care constituie obiectul studiului in cadrul fazei I a Proiectului de prediploma ,intitulata Studii de Teren ,este compusa din teritoriul administrativ al orasului Chitila si al comunei Mogosoaia,situate la limita de nord-vest a municipiului Bucuresti,fiind o zona de maxim contact intre interesele diversilor actori urbani ,deoarece acest teritoriu prezinta elemente de importanta deosebita pentru dezvoltarea capitalei,zona fiind supusa presiunilor de dezvoltare din mai multe directii,insa neexistand o corelare intre Planurile Urbanistice Generale aprobate de catre fiecare UAT,neglijandu-se si prioritatile directiilor rezultate din strategia de dezvoltare a capitalei.
Analiza pe mai multe paliere a starii de functionalitate a zonei studiate s-a realizat suportul sintezei analizelor ,sinteza care ne-a ajutat sa formulam concluzii privind potentialul de dezvoltare materializat prin formularea unei viziuni.
In urma vizitelor repetate pe teren in diferite zile lucratoare,cat si in wek-end am analizat pe domenii de interes problemele,resursele si elementele de potential ale zonei,concretizate in plase de analiza a situatiei existente.De asemenea am discutat cu unii localnici din Orasul Chitila si Comuna Mogosoaia,conluzionad o stare de nemultumire a acestora fata de calitatea slaba a locuirii cat si a infrastructurii.
In cadrul analizei documentatiilor de urbanism,am interpretat PATN,PATJ ILFOV(Faza 1 si 2),PUG-ul Bucurestiului,Chitilei si Mogosoaiei,diverse PUZ-uri care ne-au sustinut elemente de viziune,Planul Regional de actiune pentru mediu Bucuresti-Ilfov.Date referitoare la cele doua UAT-uri am gasit pe diverse surse,cum ar fi PIDU Chitila si Mogosoaia diverse carti istorice.De asemenea in lucrarea “CETATEA BUCURESTIULUI”a istoricilor Cornel si Ioan Scafes,am constientizat importanta si valoare istorica,arhitecturala si urbanistica a forturilor.
Zona studiata se incadreaza in partea de N-V a Campiei Romane,in subdiviziunea denumita Campul Mostistea,care se caracterizeaza prin prezenta unor depuneri argiloase,uneori loessoide la suprafata si care se continua in profunzime cu formatiuni monogranulare de tipul nisipurilor si pietrisurilor de Colentina,ceea ce nu prezinta probleme asupra fundarii constructiilor.Teritoriul este situat intre Valea Dambovitei la sud si Valea Colentinei la nord,altitudinea medie fiind de 95 de m fata de nivelul marii.
Judetul Ilfov actualmente cel mai mic judet din Romania,se gaseste in regiune Bucuresti-Ilfov,in partea de Sud-Este a Campiei Romane.Jufetul cuprinde 34 de asezari rurale si 8 orase dintre care:Orasul Chitila avad in camponenta sa Satul Rudeni,Comuna Mogosoaia si zona de contact cu Municiupiul Bucuresti fact obiectul de studiu a lucrarii de licenta.
Viziune si concept de dezvoltare la nivel teritorial
Conceptul s-a bazat pe imbunatatirea cadrului natural si calitatea vietii astfel s-a pornit de la trasarea unor noi trame stradale ce sa lege elementele naturale,si de a le face mai usor accesibile(paduri,lacuri),s-au propus noi cariere residentiale accesibile pentru fiecare clasa sociala(locuire colectiva,locuire individuala),s-a dorit introducerea unoi noi dotari in orasul Chitila.Ca si dotari necesare pentru dezvoltarea orasului s-a propus:liceu.spital,teatru,cinema,muzeu,spatii destinate relaxarii.agrementului si loisir-ului,spatii pentru perfectionare si spatii industriale/depozitare.S-a optat pe amplasarea unui nou centru ce cartier cat si o statie de tren urban pentru a facilita accesul si legatura intre orasul Chitila Bucuresti si restul oraselor.Acestea dotari sunt in relatie directa cu zonele de locuit cat si cu elementele naturale ,unde se doreste promovarea turistica a acestei zone.
In urma conceptului in 2020 zona studiata va cunoaste o expansiune spre zona periurbana a Bucurestiului ce inglobeaza cele doua asezari urbane CHITILA si MOGOSOAIA.Acestea impreuna cu orasul Buftea functioneaza ca un sistem,avand ca dominantadezvoltareaturismului.Acest lucru a fost posibil in primul rand prin refunctionalizareaforturilor(fortul Chitila-muzeu interactiv,Bateria 1-2-zona paint-ball,fortul Mogosoaia-parc de distractie tematic),implementarea unui zone destinate ridicarii cu baloane,oferind o panoramare a numeroaselor puncte de interes(forturile –palatul Mogosoaia-gradina botanica de langa padurea Motoc).De-alungul salbei de lacuri se desfasoara un transport acvatic turistic.Malurile sunt amenajate cu spatii verzi de protectie si cu piste pentru biciclisti.Sistemul de spatii verzi a urmarit refacerea CENTURII VERZI a capitalei,in zona de N a Mogosoaiei,existand culoare verzi de patrundere in Bucuresti.Zona de V a cartierului Rudeni este transformata in Parc urban,in relatie directa cu noua Gradina zoologica de langa Lacul Morii.
Elementul principal de atractie este HIPODROMUL,amplasat in vecinatatea Vaii Mangului,a comunei Mogosoaia si a unui nou nucleu de functiuni avand ca pondere majora locuirea cu un confort mai ridicat. Hipodromul este un important centru de echitatie national,generator de mari fluxuri de turisti la nivel macroregional.Accesibilitatea este ridicata datorita proximitatii fata de traseul trenului express regional (TER) si metrou.Vecinatatea fata de padurea Raioasa,existenta formelor de relief propice ce necesita o investitie minima in modelarea terenului ,au contribuit la dezvoltarea unui complex de golf.Necesar atat pentru perfectionarea si patrunderea acestui sport in Romania ,reprezinta un spatiu de interactiune sociala,benefic pentru categoriile de populatie instarite.
Relocarea zonei C.F. Triaj in exteriorul autostrazii de centura a adus un plus dezvoltarii integrate a Bucurestiului,eliberand o zona mare de teren ce constituia o bariera fizica.Noile functiuni sunt compatibile cu parcul urban de langa Rudeni.
Intreg teritoriul este bine deservit de transportul public in comun,avand ca suport reteaua de trenuri express(metrou de suprafata).Activitatile turistice sunt sustinute si de existenta centrului comercial COLOSSEUM,bine deservit atat de reteaua extinsa de metrou,cat si de cea de tren.
Importanta intersectiei intre centura Bucurestiului ,DN7,calea ferata si elementul natural-lacul CHITILA,reprezentand zona de maxim contact intre cele doua localitati si Bucuresti,a condus la dezvoltarea integrata a complexului de birouri cu cea a unei zone centrale culocuintelor colective un cu partiu special realizate prin reconversia fostei Fabrici de Zahar.Acestea contribuie la ridicarea gradului de urbanizare.
In Mogosoaia,la sud de lac,noul cartier cu locuinte colective si individuale,dispun de dotari :liceu,spital,spatii comerciale,etc si retea de circulatii carosabile ierarhizate,ridicand calitatea vietii.Relationarea dintre Chitila si Mogosoaia este imbunatatita prin noua legatura a DN1 cu DN7,ce traverseaza cartierul.Un ax important este cel ce leaga padurea Mogosoaia de gradina botanica .
In vecinatatea padurii Buciumeni,in N Mogosoaiei ,un nou complex de locuinte colective ,relationat cu statia TER ridica standardul de locuire.
Pentru sustinerea noilor activitati desfasurate in zona,se justifica un centru de pregatire profesionala a populatiei locale interesate.Pentru pastrarea specificului local este sustinuta dezvoltarea agroturismului si a amenajarii vaii Mangului pentru pescuit.
Noi functiuni culturale,invatamnt,sanatate(teatru,cinema,liceu,spital) amplasate in locuri centrale din CHITILA,intaresc statutul de oras.
Argumentarea solutiei propusa pentru partiu urbanistic
Zona aleasa spre interventie la faza de partiu urbanistic se afla in partea de N-V a orasului Chitila,avand o suprafata de 40 de Ha.Este delimitata la N de Lacul Chitila,la E de calea ferata si un tronson al soselei de centura Bucuresti,la S de DN 7 Bucuresti-Targoviste,iar la V de Str.Garii.
Am ales aceasta zona deoarece include in interiorul sau amplasamentul fostei Fabrici de Zahar din Chitila(1875),prima fabrica de zahar din prinicipatele romanesti,element ce a devenit in timp promotorul dezvoltarii al acestei asezari.Amplasamentul reprezinta si o zona de maxim contact cu Bucurestiul.Intrata in declin,aceasta zona nu mai prezinta interes pentru locuitorii Chitilei.
Orasul Chitila are ca si ax de dezvoltare Drumul National 7 Bucuresti Targoviste.Functiunile importante sunt concentrate spatial in zona vetrei satului si in cateva mici nuclee dispersate in lungul acestui ax de dezvoltare.Considerand ca nucleul istoric nu mai satisface din punct de vedere functional si spatial noile nevoi ale locuitorilor ,necesitatea realizarii unui pol urban principal poate fi dezvoltat pe amplasamentul studiat din mai multe motive:
1.In zona sunt amplasate unitati de productie si depozitare ce ocupa suprafete importante necesare orasului pentru dezvoltare.Sistuate in vecinatatea zonelor de locuit si in vecinatatea apei,acestea produc o serie de probleme la nivel spatial(reprezinta bariere,rezultand o trama stradala neierarhizata),la nivel social(segregare) ,la nivel de mediu natural(poluare).Frontul la apa impreuna cu malul de lac pot fi valorificate in interesul locuitorilor prin crearea de spatii publice.
2.In cadrul zonei de studiu,urmarind si intentiile noastre din viziunea globala ,este posibila realizarea unei gari urbane la intersectia DN 7 cu Soseaua de Centura.Infrastructura caii ferate urmeaza a fi valorificata in scopul transportului public in comun cu tren urban express,intre Bucuresti si zona sa periurbana,pe zona de cale ferata de centura.Pe portiunea analizata,aceasta se afla in debleu,trecand pe sub DN 7.Este interesanta zona de intersectie dintre DN 7 –pasajul de centura-cale ferata-,dar si intersectia cale ferata-Lacul Chitila-pasajul de centura.In zona aceasta de intersectie,dorim realizarea unor elemente de interes general,cu accente verticale:gara urbana cu birouri,hotel,restaurant.
3.Zona de studiu este in relatie directa cu Fortul Chitila,element ce poate constitui un alt pol de atractie al Orasului Chitila.In viziune ,acesta reprezinta un element forte,ce devine un muzeu specializat,interactiv cu publicul, fiind o zona de loisir si recreere.Va fi vizibil datorita baloanelor cu aer cald ce vor fi ridicate de la sol din zona fortului.Noi legaturi rutiere si pietonale sunt necesare peste calea ferata inspre fort.
4.In zona de studiu s-a constituit un nucleu important,in zona noului cartier de locuinte colective Residenz.Exista astfel o piata agroalimentara,un minimarket Plus Discount,scoala generala,biserica ortodoxa,posta,incepand sa se contureze spatial prelungirea zonei centrale.
5.Pe fosta groapa a “Caramidariei” se afla terenul de fotbal al Chitilei.Acest element prezinta un real interes,existand un proiect de construire a unui stadion.
La nivelul modificarii PUG-ului am ierarhizat trama stradala si am anulat functiunea de productie si depozitare in favoarea unor zone de locuit si a dotarilor comerciale,culturale,recreere,loisir si agrement realizanad axe compozitionale intre elemente importante din zona cat si relationarea acesteia cu restul orasului,creand o compozitie urbana cu o mixtitate de functiuni.
Orasul Chitila are o traditie in locuirea individuala,fiind caracteristice gospodariile de inceput de secol XIX,cu un regim mic de inaltime.Prin realizarea noului pol urban,se pune accentul pe locuirea colectiva ,cu un regim de inaltime P+3-P+4,concentrate in zona DN 7,cat si inspre lac,in zona stadionului.Se va retese trama stradala,realizandu-se o zona de interes general,cu spatii publice in lungul malului de lac ,dar in special un centru de cartier in vecinatatea garii urbane.Vechea hala industriala cu cosul de fum al Fabricii de zahar urmeaza a fi supusa unei conversiei functionale :biblioteca,cu spatii expozitionale,centru cultural ce vor colabora cu invatamtul-realizandu-se expozitii,concursuri si cursuri pentru copii cu o varsta cuprinsa intre 7-18 ani.In Chitila exista cateva zone arheologice,zone ideale pentru descoperirea obiectelor putand fi expuse publicului.
Ca si element structurant,in interiorul sitului nou ,strada de categoria 3,cu banda speciala pt autobuze urmeaza sa lege elemente importante precum :Hipodromul,gara urbana,zone de locuit,stadionul,Padurea Mogosoaia.Dinspre fortul Chitila spre lac se realizeaza axe comerciale cat si zone verzi..
Este necesara un ax comercial,care sa lege functional si spatial fortul Chitila de zona stadionului si de parcul urban.
In centrul de greutate al zonei de interventie am optat pentru locuire individuala(izolata pe lot,cuplat si in regim insiruit),cu H-P+1-P+2 atat din ratiuni functionale(sunt compatibile cu subzonele invecinate,aproape de dotari,de lac),cat si pentru a continua traditia locuirii individuale in oras.
In ceea ce priveste sistemul de spatii verzi,acesta urmareste o integrare echilibrata la nivelul sitului a spatiilor verzi publice si semipublice(parcul din zona lacului Chitila,cu zona fortului,prin fasii verzi,de asemeni spatiile verzi semipublice din zona locuintelor colective si individuale ,contribuind la cresterea calitatii locuirii).
Conturarea porpunerii la nivelul Planului urbanistic Zonal s-a realizat in urma Partiului Urbanistic,prin ilustrarea reglementarilor urbanistice.
Ca reglementari am urmarit :U.T.R. ,aliniament,retrageri,P.O.T , C.U.T ,Regim de inaltime,regimul de construire.
Ca si U.T.R-uri avem
L-Zona aferenta locuirii
C-Zona Centrala dotarilor publice
M-Zona mixta
V-Zona spatiilor verzi
T-Zona transportului
L-Zona aferenta locuirii
L1i-Subzona locuintelor individuale cu un regim mic de inaltime ,avand o tipologie de construire de tip izolat.
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=45%
Coeficientul de utilizare a terenului-C.U.T max=0.9
Regimul minim de construire=P+M(H cornisa=6M)
Regimul maxim de construire =P+1(H cornisa=8M)
L2i-Subzona locuintelor individuale cu un regim mic de inaltime,avand o tipologie de construire de tip cuplat.
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=45%
Coeficientul de utilizare a terenului-C.U.T max=1.5
Regimul minim de construire=P+1(H cornisa=8M)
Regimul maxim de construire =P+1+M(H cornisa=10M)
L3i-Subzona locuintelor individuale cu un regim mic de inaltime,avand o tipologie de construire de tip insiruit.
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=45%
Coeficientul de utilizare a terenului-C.U.T max=1.3
Regimul minim de construire=P+1+M(H cornisa=10M)
Regimul maxim de construire =P+2(H cornisa=12M)
L3c-Subzona locuintelor colective cu un regim mediu de inaltime,avand un front la strada continuu sau discontinuu.
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T min=35%,P.O.T max=45%
Coeficientul de utilizare a terenului-C.U.T min=1.0,C.U.T max=1.3
Regimul minim de construire=P+3(H cornisa=12M)
Regimul maxim de construire =P+5(H cornisa=18M)
C-Zona Centrala dotarilor publice
C1-Subzona cu dotari de interes public-Bilioteca,Spatii expozitionale,cafenele.
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T min=35%,P.O.T max=45%
Coeficientul de utilizare a terenului-C.U.T min=1.5,C.U.T max=2.0
Regimul minim de construire=P+2+M(H cornisa=12M)
Regimul maxim de construire =P+6(H cornisa=21M)
C2-Subzona cu dotari de interes public-Centru de cartier
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T min=35%,P.O.T max=45%
Coeficientul de utilizare a terenului-C.U.T min=1.5,C.U.T max=2.0
Regimul maxim de construire =P+6(H cornisa=21M)
C3-Subzona cu dotari de interes public-Spatiu destinat ridicarii cu baloanele in interiorul fortului
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=15%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T max=0.2
Regimul maxim de construire=P+2(H cornisa=12M)
C3a-Subzona cu dotari de interes public-Comert/Servicii/Sedii de firme,proiectare
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=60%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T min=1,C.U.T max=2
Regimul maxim de construire=P+8(H cornisa=27M)
C4-Fort Chitila
Subzona cu dotari de interes public-Muzeu interactiv in interiorul fortului
-Refunctionalizarea Fortului Chitila unde se va respecta Procentul de ocupare a terenului conform amprentei la sol a fortului.
C5-Fort Chitila
Subzona cu dotari de interes public-Galerii de arta in interiorul fortului
-Refunctionalizarea Fortului Chitila unde se va respecta Procentul de ocupare a terenului conform amprentei la sol a fortului.
C6-Fort Chitila
Subzona cu dotari de interes public-Restaurante,Cafenele
-Refunctionalizarea Fortului Chitila unde se va respecta Procentul de ocupare a terenului conform amprentei la sol a fortului.
C7-Fort Chitila
Subzona cu dotari de interes public-Mediateca
-Refunctionalizarea Fortului Chitila unde se va respecta Procentul de ocupare a terenului conform amprentei la sol a fortului.
M-Zona mixta
M1-Subzona locuintelor colective 75% +Spatii comerciale la parterul acestora 25%
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T min=30%,P.O.T max=45%
Coeficientul de utilizare a terenului-C.U.T min=1.0,C.U.T max=1.3
Regimul minim de construire=P+3(H cornisa=12M)
Regimul maxim de construire =P+5H cornisa=18M)
M1a-Subzona dotarilor de invatamant-Gradinita,Scoala
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=70%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T max=2.5
Regimul maxim de construire =P+2H cornisa=12M)
M1b-Subzona locuintelor colective 60% +Spatii comerciale la parterul acestora 40%
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T min=30%,P.O.T max=45%
Coeficientul de utilizare a terenului-C.U.T min=1.0,C.U.T max=1.3
Regimul minim de construire=P+3(H cornisa=12M)
Regimul maxim de construire =P+5H cornisa=18M)
M2-Subzona spatiilor comerciale,restaurante,cafenele.magazine de lux
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=60%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T max=2.5
Regimul maxim de construire =P+2H cornisa=12M)
M3-Subzona destinata locuirii temporare-Hoteluri
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T min=60%,P.O.T max=70%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T max=2.5
Regimul minim de construire=P+2(H cornisa=10M)
Regimul maxim de construire =P+3(H cornisa=15M)
M4-Subzona destinata cultelor
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T min=60%,P.O.T max=70%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T max=2.5
Regimul minim de construire=P+2(H cornisa=10M)
Regimul maxim de construire =P+3(H cornisa=15M)
M5-Subzona destinata telecomunicatiei si postei
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T min=35%,P.O.T max=45%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T max=2.5
Regimul minim de construire=P+1(H cornisa=6M)
Regimul maxim de construire =P+2(H cornisa=10M)
M6-Subzona destinata sanatatii-Dispensar
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T min=20%,P.O.T max=35%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T max=1.3
Regimul minim de construire=P(H cornisa=4M)
Regimul maxim de construire =P+1(H cornisa=6M)
V-Zona spatiilor verzi
V1a-Subzona spatiilor verzi destinata parcurilor,Scuarurilor si fasiilor publice
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=15%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T max=1.0
Regimul maxim de construire =P+2(H cornisa=12M)
V1b-Subzona spatiillor verzi destinatadestinata piatetelor
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=15%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T max=0.2
Regimul maxim de construire =P+2(H cornisa=12M)
V2a-Subzona spatiilor vezi destinata Bazelor sportive si a complexurilor
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=15%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T max=0.2
Regimul maxim de construire =P+2(H cornisa=12M)
V3b-Subzona spatiilor vezi destinata Complexurilro si baselor sportive
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=30%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T max=0.35
Regimul maxim de construire =P+2(H cornisa=12M)
V4-Subzona spatiilor vezi pentru protectia cursurilor de apa
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=15%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T max=1.0
Regimul maxim de construire =P+2(H cornisa=12M)
V5-Subzona spatiilor vezi -Culoare de protectie fata de infrastructura tehnica
-INTERZIS CONSTRUIREA UNOR CONSTRUCTII CE SA ATRAGA LOCUITORI.
V6-Subzona spatiilor vezi de agrement in cadrul fortului Chitila
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=30%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T max=0.35
Regimul maxim de construire =P+2(H cornisa=12M)
T-Zona transportului
T1-Subzona aferenta transportului la distanta,constructii si amenajari pentru garare si depozitare
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=45%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T=1.0,C.U.T max=1.5
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T=1.0,C.U.T max=2.4
Regimul minim de construire =P+1(H cornisa=8M)
Regimul maxim de construire =P+8(H cornisa=27M)
Regulament Local de Urbanism pentru UTR-ul ales spre detaliere
C-Zona Centrala dotarilor publice
C2-Subzona cu dotari de interes public-Centru de cartier
S=1.09Ha
Argumentare solutie propusa si prezentare indicatori urbanistici propusi pentru faza de detaliu.
Conceptul se bazeaza pe faptul ca orasul nu mai ofera locuitorilor dotari privind relaxarea,agrementul ,cultura,invatamantul,datorita vechii vetre a orasul ce raspundea nevoilor oamenilor la acea vreme.Astfel s-a pornit de la valorificarea unor functiuni majore aflate in vecinatatea zonei prin propunerea a 2 axe comerciale ce sa lege zona cu elementele de potential majore fortul si lacul,cat si relationarea cu viziunea propusa.Aceste elemente de valoare sunt:fortul Chitila,Biblioteca ,Parcul,Malul de Lac,Hipodromul si noua zona rezidentiala cu dotarile aferente(liceu,spatii comerciale si spital)si statie de tren expres urban.Zona se bazeaza pe functiunile sale diverse ce se adreseaza tuturor claselor sociale,acestea fiind:locuire colectiva,comert,servicii,firme de proiectare,galerie cu obiecte de arta,o sala de sport destinata sporturilro ce nu necesita o suprafata mare,un complex comercial ,un centru ce cartier(spatii de birouri,firme)si doua spatii destinate birourilor.
Zona aleasa spre detaliere la faza de partiu urbanistic de detaliu se afla in partea de E a orasului Chitila,avand o suprafata de 2Ha.Este delimitata la N de o zona comerciala deschisa catre lac,la E de calea ferata,un tronson al soselei de centura Bucuresti,la S de DN 7 Bucuresti-Targoviste,iar la V de un scuar,o zona destinata culturii-o biblioteca amplasata intr-o constructie ce a apartinut Fabricii de zahar,si un ansamblu de locuinte individuale.Zona reprezinta si o poarta de intrare in oras datorita amplasarii sale ,cat si un punct de atractie pentru locuitori datorita functiunilor ce le inglobeaza.
Am ales aceasta zona deoarece se afla pe amplasamentul fostei Fabrici de Zahar din Chitila(1875),prima fabrica de zahar din prinicipatele romanesti,element ce a devenit in timp promotorul dezvoltarii al acestei asezari.Amplasamentul reprezinta si o zona de maxim contact cu Bucurestiul.Intrata in declin,aceasta zona nu mai prezinta interes pentru locuitorii Chitilei,deoarece acestia si-au creeat mai mult nevoi si astfel zona centrala nu mai sadisface cerintele cetatenilor din orasul Chitila.
Chitila are ca si ax de dezvoltare drumul national 7 Bucuresti Targoviste.Functiunile importante sunt concentrate spatial in zona vetrei satului si in cateva mici nuclee dispersate in lungul acestui ax de dezvoltare.
Astfel se doreste dezvolatrea unui nou centru de cartier ce va ingloma functiuni ce sa sadisfaca cerintele locuitorilor.
Zona in studiu cuprinte doua U.T.R-uri ce inglobeaza o suprafata de 20614mp
C-Zona Centrala dotarilor publice
C2-Subzona cu dotari de interes public-Centru de cartier
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T min=35%,P.O.T max=45%
Coeficientul de utilizare a terenului-C.U.T min=1.5,C.U.T max=2.5
Regimul maxim de construire =P+6(H cornisa=21M)
Suprafata=15348mp
Acest utr inglobeaza un spatiu destinat expunerii unor obiecte de arta(picturi,sculpturi,design,obiecte descoperite in siturile arheologice etc).Acestea de dezvolta pe o suprafata construita de 5412mp avand un regim de inaltime P+3.In zona sunt propuse doua spatii de birouri ambele avad un regim de inaltime P+6 si o suprafata de construire de 1792mp.Un alt spatiu ce poate atrage oameni este si sala de sport ce inglobeaza sporturi de performanta ce nu necesita o suprafata de desfasurare foarte mare.Aceste sport sunt:balet,dansuri sportive,karate,fitnes,aerobic, bodybuilding,sah,innot si o scoala de teatru.Aceste functiuni constituie un front la strada principala-DN7.In interiorul zonei se propun spatii destinate comertuluisi serviciilor-un centru de cartier.Acesta cuprinde trei constructii.Prima constructie cea care realizeaza front la strada in partea de vest a zonei are un regim de inaltime de P+4 cu o suprafata de costruire de 2765 si inglobeaza:cafenele,restaurante,magazine de haine(copii,dame,barbati),un super market.A doua constructie are un regim de inaltime de P+3 avand o suprafata de construire de2000mp,iar ca functiuni se propun:cafenele,cofetarii,baruri,terase,restaurante,fast-food-uri,cazino,dancing,cinema,spatii destinate sportului de recreere cum ar fi: bowling,biliard.
A treia cladire ce impreuna cu celelalte doua constructii formeaza un ansablu este destinata centrului de cartier avand un regim de inaltiem de P+2 cu o suprafata de cosntruire de 1500mp.Ca fucntiuni se propun:sedii de companii si firme în cladiri specializate pentru birouri, servicii financiar-bancare si de asigurari,servicii autonome avansate (manageriale, tehnice si profesionale),servicii pentru cercetare-dezvoltare,servicii de formare – informare,edituri, centre media;
Spre lac zona se deschide cu spatii comerciale la parter si locuinte colectieve la untimile niveluri ,acestea avand o priveliste catre lac ,dar si un partiu special.Zona se dezvolta pe un regim de inaltime de P+3 din care 2 niveluri suntn destinate locuirii colective.
Spatiul public cuprins intre sala de sport si spatiile comerciale si centru de cartier realizeaza un ax ce are ca si capat de perspectiva galeria cu obiecte de arta.Trecerea se realizeaza pe sub 2 pergole pordare de luciuri de apa si fantani arteziene colorate,scari urbane pe care sunt amplasate banci pentru relaxare,asteptare si un element vertical-monument.
V-Zona spatiilor verzi
V1a-Subzona spatiilor verzi destinata parcurilor,Scuarurilor si fasiilor publice
Procentul de ocupate a terenului –P.O.T max=15%
Coeficientul de utilizare a terenului- C.U.T max=1.0
Regimul maxim de construire =P+2(H cornisa=12M)
Suprafata=2170mp
Spatiu verde este amenajat cu zone destinate relaxarii reprezentate prin bancute amplasate pe zidurile de sprijin de sustin spatiile verzi aflat la o cota cuprinsa intre +0.9 si -1.2.Ca si vegetatie intalnim abori cu un coronament mare-platanul si corcodusul rosu,si cu un coronamnet mic -mesteacanul american si corcodusul rosu unde se dorecte pastrarea unui coronament mic in timp.Pe parcurisul pietonalurilor se poate intalni si un aliniament de buxusi unde se incearca pastrarea lor intr-o forma specifica(prisma dreptunghilara).In zona destinata spatiului verde sunt aplasate si cateva luciuri de apa,dar si o zona de relaxare prevazuta cu scaune(Gradinile Luxemburgului)amplasate pe petris.
Am ales spre detaliere zona ce inglobeaza fucntiunile majore si care pot concentra un numar mare de oameni.Aceste fucntiuni sunt:Sala de sport(P+3)si Birourile(P+6),dar si fucntiunile ce limiteaza zona:Centrul de cartier,si cele doua spatii destinate comertului,si galeria de obiecte de arta,cat si o zona destinata spatiului verde.Aceste constructii contureaza un spatiul deschis destinat relaxari.Pergolele directioneaza trecatorul spre accesele principale ale cladirilor.Spatiul verde cuprinde zone de relaxare cu un mobilier urban mobil(scaune-Gradina Luxemburgului-Franta-Paris)ce poate fi mutat de cei ce doresc.Treptele urbane conduc spre un element vertical dominat ce doreste a aduce aminte de istoria locului.Acesta compus dintr-un soclu ce contine o oglinda de apa si o zona de odihna,o piramida din piatra inalta de aproximativ 20 de metri ce se intersecteaza cu jumatate de cub ce sugereaza un cub de zahar.Acesta monument aduce aminte locuitorilor ca pe acest loc al zonei de detaliu s-a dezvoltat Fabrica de Zahar considerata propotorul dezvoltatii orasului.Aceasta a dezvoltat si urbanizat iin timp orasul Chitila.In jurul acestui monument este amplasat mobilier urban-banci.Axul fiind directionat de catre 2 pergole.
