Prezentarea generala a proiectului
Subiectul proiectului il reprezinta formularea unor elemente de dezvoltare strategica pentru un teritoriu vast,din zona de sud a municipiului Bucuresti(teritoriu cuprins intre autostrada A1 si autostrada A2)teritoriul ce va fi restructurat puternic in urmatorii ani,atat datorita unor decizii strategice ale administratiei privind extinderea Municipiului,cat si tinand seama de potentianul reprezentat de terenurile libere sau ocupate de incinte industriale restructurabile ce-si vor putea modifica destinatia.De asemenea, propunerile vor lua in considerare evolutia din ultimii ani,cat si potentialul de dezvoltare conferit de localitatile proxime Municipiului Bucuresti.
Scopul general al proiectului vizeaza dobandirea capacitatii de intelegere si elaborarea unor scenarii/propuneri de dezvoltare la scara unui oras de importanta europeana.Specificul sitului ales vizeaza dezvoltarea strategica a Municipiului Bucurestiului in raport cu teritoriul precum si posibilitatea orasului de echilibrare a dezvoltarii pe directia N-S.
Proiectul cuprinde trei faze
Faza 1 s-a desfasurat in echipa de cate 5-6 studenti ,rezultand trei echipe.
Echipa din care am facut parte era formata din 6 studenti:Dinu Teodora.Andreicut Mihai.Dumitriu Mihail,Eremia Octavian,Boagiu Razvan si Tozaru Elena(eu).
Propunerea noastra a urmarit sa raspunda la urmatoarele imperative de dezvoltare ale Municipiului: sustenabilitate, mobilitate, competitivitate, identitate, echilibru social, diversitate, adaptabilitate, flexibilitate,infrastructuri de transport majore.
Zona 1(teritoriul studiat de echipa mea)se aflat in partea de Sud-Vest a Municipiului Bucuresti si are o suprafata de 236 kmp,din care 35 kmp apartin Bucurestiului ,respectiv sectoarele 5 si 6,iar restul de 201 kmp apartin Judetului Iljov,ce cuprinde 7 comune.Populatia zonei este de aproximativ 430.000 locuitori,din care 380.000 loc din Bucuresti cu o densitate de 8.370 loc/kmp si 46.900 locuitori cu o densitate de 100 loc/kmp din Judetul Ilfov.
Zona 2 -in Sudul Bucurestiului.
Zona 3 -in Sud-Estul Bucurestiului.
Cele trei zone formeaza intreaga zona de sud a Municipiului Bucuresti,zona ce se afla in aria zonei Metropolitane a Capitalei.
In urma analizelor sectoriale concluzionate prin intermediul Analizei SWOT am realizat un concept pe care l-am transpus in Viziune,pe o perioada de 20 de ani.Aceasta a fost dezvoltata prin intermediul unei Misiuni si Scenariu de dezvoltare.
lOBIECTIVELE SCENARIULUI
1.Bucureşti metropolă de rang 3
2.Potenţial natural şi arhitectural-urbanistic valorificat
3.Sistem de poli de echilibru cu identităţi specifice
4.Polaritate pe baza disparităţilor redusă in Bucureşti
5.Calitatea vieţii crescută
6.Bucureşti releu regional,naţional şi internaţional
lELEMENTE DISTICTIVE ZONEI
1.Bulevardul Forturilor
2.Circuitul de curse auto
3.Centrul Olimpic
4.Institultul de Fizică Atomica Măgurele
Scenariul echipei 2-Zona 2
lOBIECTIVELE SCENARIULUI
1.Bucureşti motorul economiei,culturii şi administraţiei Româneşti
2.Bucureşti releu regional,naţional şi internaţional
3.Zonă metropolitană cu indetitate puternică
4.Calitatea vieţii crescută
lELEMENTE DISTICTIVE ZONEI
1.Portul 1 Decembrie
2.Aeroportul Adunaţii Copăceni
Scenariul echipei 3-Zona 3
OBIECTIVELE SCENARIULUI
1.Bucureşti metropolă de rang 3
2.Calitatea vieţii crescută
3.Potenţial natural şi arhitectural-urbanistic valorificat
4.Sistem de poli de echilibru cu identităţi specifice
5.Sistem de localităţi gestionat optim
6.Potential agricol valorificat
lELEMENTE DISTICTIVE ZONEI
1.Râul Dâmboviţa
2.Port Budeşti
3.Port Glina
4.Centre agricole
Faza 2
lMembrii echipei
Acasandre Andreea-URBANIST.
Andreicuţ Mihai-URBANIST.
Bălăşescu Andrei -URBANIST.
Boagiu Răzvan -URBANIST.
Dinu Teodora-ECONOMIST
Dragomir Alexandra-ADM.PUBLICA
Dumitriu Mihail-ARHITECT.
Efremov Dumitriţa-ARHITECT.
Eremia Octavian-ARHITECT.
Popescu Raluca -URBANIST.
Vişan Adina -URBANIST.
Voicu Corina-ARHITECT.
In urma prezentarilor de catre fiecare echipa ,cat si dezbaterea problemelor la o masa rotunda,cele trei echipa s-au contopit intr-o echipa formata din 16 studenti.
Coordonatorii proiectului fiind desemnati de catre profesorul indrumator (lect.drd.arh. Liviu Ianăşi)-
Costache Marius si Tozaru Elena(eu).
 |
| Scheme by Razvan |
Zona studiata , situata in partea sud a Zonei Metropolitane Bucuresti si reprezinta principala poarta de acces in Bucuresti , avand o conectivitate internationala sporita datorita infrastructurilor de transport majore , fiind dezvoltata la intersectia traseelor coridoarelor paneuropene IV si IX , ce fac legatura dintre V si N Europei cu S continentului. . La nivel transcontinental ,datorita racordarii capitalei la culoarul VII paneuropean prin canalul navigabil de pe Arges , denumit Dunare – Bucuresti , prin intermediul portului de la 1 Decembrie cat si prin realizarea unui nou aeroport international de persoane si marfuri in S ,la Adunatii Copaceni , in apropierea autostrazii Bucuresti- Giurgiu .Zona Metropolitana Bucuresti capata o valenta de “releu transcontinental” , puncte de legatura intre Europa si Asia printr-o mobilitate crescuta , prin gestionarea eficienta a fluxurilor umane si de marfuri,a exploatarii capitalurilor financiare si culturale constituite in noii poli urbani .Dezvoltarea bazata pe exploatarea inteligenta a resurselor de teren , a potentialului natural si uman tinand cont deprincipiile dezvoltarii durabile ii confera metropolei atractivitatea si multifunctionalitatea care o plaseaza in topul metropolelor de categoria 3.
Principalele intrari in Bucuresti (S, V si E ) sunt intens urbanizate ,fiind marcate de cei trei poli urbani (la Chiajna ,Glina-Frumusani ,Budesti si Adunatii Copaceni).
Amplasarea aeroportului international in vecinatatea portului de pe canalul navigabil Dunare-Bucuresti a favorizat formarea unui nod intermodal la intersectia autostrazii de centura cu autostrada Bucuresti-Giurgiu , datorita multimodalitatii de transport de ( rutiera, navala, feroviara ,aeriana ) . In aceasta zona noul pol urban ( format din nodul intermodal , terminal de transfer container, zone de activitati precum platforme logistice , hoteluri , parc de afaceri in care s-au localizat companii multinationale , spatii expozitionale ) intareste directia de dezvoltare a capitalei inspre S , autostrada devenind un vector de dezvoltare in acest sens.
Al doilea pol urban principal intareste directia de dezvoltare a metropolei catre V , fiind dezvoltat la intersectia centurii de autostrada cu Autostrada Bucuresti-Pitesti , predominand zonele de productie industriala , parcurile comerciale ( hipermarketuri) ,parcuri logistice. Reindustrializarea este realizata intens in relatie cu specificul zonei si cu bazinele de locuit din vecintate (cartierul Drumul Taberei) .
Al treilea pol Fundeni-Frunzanesti sporeste legatura zonei cu Orasul Constanta prin conectarea polului cu Autostrada A2,unde se regaseste un port turistic ,dar si industrial. De asemenea se doreste a fi un motor de promovare al obiectivelor arhitectural de pe vechea vale a Dambovitei, aflate in acest moment intr-un proces de distrugere avansat.
Al patrulea pol este reprezentat de Orasul Budesti,un pol cu renume pentru zona de est datorita legaturii acestuia cu Bucurestiul prin Canalul Navigabil Dambovita.Acest pol detine un port industrial cu functiunile aferente cat si un port turistic. Este cel mai mare, ca pondere a populatiei si a suprafetei ocupate si comparativ cu ceilalti 3 poli, depinde intr-o masura mai mica de Bucuresti, fiind responsabil si cu coordonarea activitatilor din sud-estul Bucurestiului si a oferi retelei de localitati din imediata apropiere catre jud. Calarasi, functiuni aferente locuirii (liceu, servicii de sanatate publica, cultura, agrement).
Exista un echilibru intre partea de nord si cea de sud a capitalei ,mobilitatea fiind crescuta datorita extinderii retelei de metrou regional inspre periferii,transportul public rapid si eficient utilizand in mare parte infrastructura feroviara existenta .
Identitate urbana este intarita prin itinerariul forturilor, elemente de patrimoniu arhitectural de importanta mondiala, valorificate prin refunctionalizare pe modelul centurii de fortificatii de la Amsterdam, redate publicului prin spatii dedicate culturii(muzeu, cinemateca,spatii expozitionale,birouri,loisir) .Soseaua de centura devine un bulevard urban ,in care elementul vegetal predomina construitului.Valea Argesului este dedicata activitatilor de agrement(turism, hipodrom, zone verzi impadurite cu loisir) . Potentialul turistic este marcat de itinerariul forturilor, fiind valorificata vecinatatea fata de Zona naturala protejata de la Comana sau Padurea sit natura 2000 de la Bolintin Vale. Zona lacului Mihailesti este caracterizata de spatii pentru activitati sportive si recreere(Centru olimpic sportiv, hipodrom, spatii de recreere).La Dumitrana sunt captate ape cu proprietati curative din izvoare geotermale de mare adancime ,fiind valorificate in cadrul unui complex SPA.. Un loc generator de vizitatori este circuitul de curse ,tip Formula 1,FIA, loc de interes international; fiind realizat in vecinatatea centrului Olimpic la S -Vde Arges , in relatie cu zona turistica si de agrement.
Un pol educational si de cercetare apare firesc la Magurele , fiind favorizat si de disponibilitatea de teren precum si de proximitatea fata de aeroport ,fiind dezvoltate in special tehnologiile de varf. Tot aici exista un spital metropolitan in relatie cu o baza de cercetare internationala in domeniul sanatatii , campusuri universitare ,etc .
Alimentarea energetica locala este sustinuta de dezvoltarea parcurilor solare in vecinatatea zonelor agricole , venind in ajutorul hidrocentralei de la Mihailesti-pe Arges.
Centura verde-galbena este concretizata in lungul Vaii Argesului si a Ciorogarlei aducand un aport asupra calitatii vietii in Capitala ( calitate a aerului imbunatatita , aprovizionare rapida cu produse alimentare a Capitalei ).
Exita o legatura foarte buna intre aeroport si oras prin noua autostrada. Calea ferata vine in sprijinul retelei de metrou si irigand zonele traversate din capitala pana inspre periferii.
In ceea ce priveste transportul public, reteaua de metrou conecteaza Capitala cu zonele periferice printr-un metrou de suprafata,soseaua de centura capatand un caracter de bulevard urban, existand patrunderi masive ale elementului vegetal inspre zonele de locuit ale Bucurestiului.
Agricultura si legumicultura, principalele ocupatii din teritoriu ale populatiei, sunt sprijinite prin modernizarea centrului agricol Vidra si prin infiintarea de centre similare la Frumusani si Berceni, cu zone de desfacere si de transfer catre Bucuresti.
Elementele de potential natural sunt intens valorificate in vederea functionarii corecte a organismului urban, aceasta realizandu-se printr-un sistem de spatii verzi publice si paduri, concretizate prin inchegarea centurii verzi.
De asemenea sunt prezente spatii libere protejate care constituie o rezerva insemnata de teren. Acesta se afla in relatie cu sistemul de spatii verzi ,conducand la o flexibilitate si adaptabilitate in timp a organismului urban.
Echilibrul social este marcat de mixitatea functionala(educationala, culturala, locuita de calitate, zone de activitati ce ofera locuri de munca). Bucurestiul nu mai prezinta polaritate sociala, disparitatile sociale au fost reduse, zona periferica de sud a Bucurestiului capatand un statut social ridicat, calitate a vietii crescuta prin serviciile publice oferite si prin calitatea locuirii ridicata.
Dezvoltarea necontrolata a localitatilor a fost stopata si inlocuita cu o dezvoltare sectorial-concentrica. Bulevardele radial-concentrice din Bucuresti sunt prevazute cu piste de biciclisti, accentuand si mai mult grija fata de mediul inconjurator.
Potentialul agricol al zonelor fertile a fost valorificat prin dezvoltarea fermelor si unitatilor de procesare a produselor agricole(productie). Terenul este irigat printr-un sistem de irigare bine pus la punct si care isi are ca sursa principla raul Arges.
Solutie Bulevardul Forturilor
Bulevardul Forturilor
